marți, 27 aprilie 2010

Gheorghitza

    De-a lungul vietii ne e dat sa cunoastem diverse persoane , fiecare cu necazurile si experientele lor pe care societatea si anturajul in carte traiesc reusesc sa-i schimbe...

    Gheorghitza provenea dintr-o familie buna, de tzarani , cu multi copii, el fiind cel mai mic . Nu erau bogati, nu aveau avere de impartit copiilor,dar erau muncitori si isi cresteau copiii. Si cum era mai demult baza pe scoala,mai ales la tzara, nu se prea punea, la varsta de 16 ani Gheorghitza a plecat prin tzara sa-si castige existentza. Fiind la o varsta frageda si fara experienta nu si-a gasit un loc unde sa se stabileasca desi era harnic si muncea mult. Asta pana pe la varsta de 26 de ani, cand ajungand prin Ardeal i-a fost dat sa cunoasca o fata de la oras cu care s-a si casatorit. Ea avea casa la oras si s-a mutat la ea, dar nu stia saracul ca o data cu fata se pricopsise si cu o soacra tare a' dracului care statea cu ei in curte. Lucrau amandoi si la primul CAR si-au cumparat mobila de bucatarie (ca mancau pe o masa imprumutata din vecini) si lemne de foc, au cam luat-o "de la lingura". Dupa vreo trei ani a aparut primul copil apoi dupa inca un an si jumatate al doilea. Dar Gheorghitza a stiut sa se opreasca desi in zona din care provenea el trebuia sa ai vreo 4-5 copii si sa bei vinul pe post de apa. Nevasta=sa a stat acasa cu copiii vreo doi ani apoi si-a gasit si ea un servici mai bun.El  lucra la mina dar la un moment dat s-a inchis mina din zona si a ramas fara servici. De atunci a inceput calvarul. Soacra isi tot dadea cu parerea desi erau separati in toate, aveau tot cate doua contoare...El a lucrat pe la diversi patroni care mai de care mai"puscati" ca niciodata nu dadeau salarul la timp, dar mai ales avea foarte multi colegi de pahar, cu care isi petrercea tot mai mult timp. S-a dus de cateva ori acasa fara salar, la familie, ca i-l furasera prietenii si ce era mai tragic e ca facea scandal tot timpul si a inceput sa-si injure copiii si sa-si bata nevasta tot mai des. Pana odata cand nevasta-sa a bagat la divort si asa dupa 18 ani de casatorie ,Gheorghitza a ramas pe drumuri, ea ramanand in casa cu copiii. Dar "binevoitori" exista la orice ora...Asa ca l-a luat in custodie o vecina foarte betziva care-i putea fii mama, de pe aceiasi strada cu ei, unde era lumea lor ca puteau bea nestingheriti Fosta lui nevasta fiind in spital, el trecea zilnic prin fata casei unde erau copiii lui dar niciodata nu-i intreba daca vor o paine sau daca au mancat azi... Pensie alimentara le dadea foarte putin ca ori nu lua salarul, ori isi schimba patronul.Zbiera tot timpul ca n-o sa-si tina pana la 30 de ani copiii in scoala.Era pe scara cea mai de jos posibila , facea parte din pleava societatii...Asta a durat cateva luni pana ce" fosta" a avut o discutie cu neamurile lui si a venit o sora de-a lui cu sotul ei , care erau oameni de treaba , si l-au dus pe Gheorghitza acasa , la locul lui de bastina. Dar aici surpriza...toate surorile lui erau trecute la credintza, erau pocaite , impreuna cu familiile lor.S-a mai imbatat Gheorghitza o  data, de doua ori, dar era frica de surori care i-au promis ca il dau afara. Si asa au inceput sa-l duca pe la Adunare, i-au pus Biblia in brate, s-a lasat de tzigari si de bautura si s-a botezat si el. Din cel mai mare betiv ajunsese om cu scaun la cap. Apoi o sora i-a imprumutat 600 de euro si l-au trimis in Italia la munca A lucrat in agricultura, a lucrat la circ la ingrijit animalele, oriunde gasea. Era constient ca si-a pierdut familia , ca nu mai are casa. Se gandea tot mai mult la asta Alta sora a vrut sa-l insoare cu o doamna de la credinta, cu 2 copii, dar nu a vrut , zicea ca nu vrea sa creasca copiii altuia Regreta tot mai mult ceea ce a pierdut. La un moment dat ,in Italia, s-a angajat la o familie de oameni cu scoala, care i-au schimbat gandirea, a cunoscut si alti oameni care nu erau betzivi, a inceput sa fie mandru prin straini , de copiii lui, care erau la scoli inalte, i-a dus acolo si pe ei in vizita, le-a marit si pensia alimentara, iar cu "fosta" a inceput sa fie mai atent,a invatat sa-si aminteasca de ziua ei, de 8 Martie si culmea - de Ziua Indragostitilor ! Acum e tot in Italia si spera sa=si recastige familia pierduta...

Un comentariu:

dintimisoara spunea...

E bine cand exista oameni ce iti intind o mana de ajutor! Sa ii ajute Dumnezeu sa aibe mereu gandul bun si sa isi reintregeasca familia!